vineri, 27 noiembrie 2009

Despre mine....


„Nu ştiu alţii cum sunt”, dar eu unul mă consider un om ca toţi ceilalţi chiar dacă părerile celorlalţi sunt împărţite, am învăţat să aleg doar ce este bun din ele întrucât „vorba lumii şi cu vântul nu pot fi oprite. Consider că nimeni nu este perfect de aceea cred că nu am dreptul să judec o persoană aşa cum sesizez în fiecare zi când ies în pauză şi îi aud pe colegii mei cum bârfesc, adică vreau să spun cum îşi dau cu părerea, probabil, nu ştiu sigur, şi din cauza faptului că în ei zace „perfecţiunea” în persoană.
Făcând divagaţie de la ideea anterioară, vreau să menţionez că m-am obişnuit să merg pe anumite principii în viaţă, de unde am ajuns la concluzia că de multe ori îmi sunt necesare.De exemplu:”Nu judeca o carte după copertă până nu o citeşti” şi când spun asta nu mă refer numai la sensul propriu al cuvântului ci şi la viaţa de zi cu zi, pentru că mulţi judecă după aparenţă şi nu după concepţia pe care o are o persoană, adică în esenţă. Un alt principiu pe care mă bazez este maxima lui Gabriel José García Márquez care spune în felul următor: „Caută să devii un om mai bun şi asigură-te că ştii cine eşti tu înainte de a cunoaşte pe cineva şi a aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti”,care exprimă un adevăr valabil.
Cred că cele mai stresante şi banale lucruri pe care nu ştiu dacă o să le pot suporta vreodată sunt MINCIUNA şi PROSTIA, adică remarc cu stupoare cât de insistentă este lumea chiar şi atunci când nu ai nicio treabă cu aceasta. Iarăşi detest să se comenteze pe la spatele meu, atâta timp cât nimeni nu mă cunoaşte mi se pare normal să nu mă judece. Trebuie să recunosc că îmi place să fiu unicat, dar admir să văd cum alţii sunt o copie.
Vreau să punctez şi faptul că sunt o fire sociabilă, cu simţul răspunderii şi rebelă, probabil şi din cauza vârstei, sunt optimist şi îmi place să trăiesc în prezent cu gândul la viitor, trecutul meu fiind unul nu prea strălucit prefer să îl uit.
Trebuie să recunosc că sunt momente în care mă mai enervez, dar îmi trece repede, muzica fiind singura cale în care îmi regăsesc liniştea de care am nevoie pentru a mă calma, dar in acelaţi timp mă regăsesc şi pe mine.
De obicei nu prea iau în seamă ce se discută în jurul meu, dar dacă tot am această ocazie de a mă exprima liber, vreau să le transmit celor ce practică astfel de “joburi” –bârfitul- că este şi asta o manieră, nu tocmai placută de a te face cunoscut, însă pe lângă asta nu uitaţi că mai devreme sau mai târziu toate se întorc şi nimic nu rămâne neplătit.
În ultimii 3 ani am avut mai multe activităţi pe plan profesional, unde am învăţat cum este să munceşti şi să-ţi câştigi propriul tău ban, aşa că din toate astea am ajuns la concluzia că oriunde ai merge şi orice uşa iţi va fi deschisă este bine întotdeauna să laşi loc de bună ziua că nu ştii ce-ţi poate rezerva viitorul şi nu vei şti niciodată cine îţi va întinde o mână de ajutor.
Îmi doresc să termin liceul lăsând o impresie bună despre mine atât profesorilor cât si colegilor mei, cărora le urez multă baftă la bacalaureat şi în viaţă.
În concluzie vreau să le mulţumesc părinţilor mei pentru ceea ce sunt, că mi-au fost alături mereu şi la bine şi la rău, iar atunci când greşesc îmi spun că tot omul greşeste şi că din ele acesta învaţă, bineînţeles dacă nu le repetă.
Cam atât am avut să vă spun despre mine!